Al doilea miliar Via DobroGetica
Comuna Cumpăna este așezată într-una dintre cele mai frământate provincii românești — Dobrogea, pământ cuprins între Dunăre și Mare, ca un uriaș debarcader bătut de vânturile și valurile Mării Negre. Prima informație despre așezare datează din 1870, sub numele Hașiduluc, nume ce apare în lucrarea lui Ion Ionescu de la Brad și care însemna primul rod.
După 1877, odată cu eliberarea Dobrogei de sub jugul otoman, cele mai mari colonizări de români din Transilvania, Oltenia și Muntenia au avut loc între anii 1882-1889. În 1924, satul își schimbă numele din Hașiduluc în Cumpăna, luându-se în calcul că așezarea este la o înălțime de aproximativ 60 m, relief ce formează o cumpănă între două bazine hidrografice ce se scurg spre est și vest.
Aici a avut moșie și casă fostul prim-ministru și sfetnic al lui Cuza, Mihail Kogălniceanu, care a stat îndelungat în sat. Astăzi, comuna Cumpăna numără aproape 22.000 de locuitori și este una dintre cele mai dinamice comune din județul Constanța, situată la numai 5 km de Municipiul Constanța. În 2005, la concursul organizat de Delegația Comisiei Europene în România, comuna Cumpăna a obținut distincția de SAT EUROPEAN.
Comuna este structurată în 207 străzi, cu 112 km de drumuri interioare, și se mândrește cu o bogată viață culturală, sportivă și educațională. Diversitatea etnică — români, turci, tătari, macedoneni și alte comunități — a favorizat o moștenire culturală unică, manifestată prin obiceiuri, tradiții și gastronomie variate, făcând din Cumpăna un adevărat exemplu de conviețuire pașnică și respect reciproc.
Cadranul Solar din Cumpăna este unul dintre simbolurile comunei și un reper cultural care marchează măsurarea timpului pe meleagurile dobrogene, continuând o tradiție străveche a omenirii de a se orienta după soare și stele.
În mai 2026, aici a fost instalat al doilea miliar Via DobroGetica, la scurt timp după primul miliar de la Castrul Roman Ovidiu. Alegerea acestui loc nu este întâmplătoare — Cadranul Solar reprezintă prin excelență legătura dintre timp, spațiu și istorie, exact valorile pe care Via DobroGetica le promovează prin cele 5 trasee ale sale.
Instalat: Mai 2026 · Traseu Galben
Manifestări culturale cu tradiție în inima Dobrogei
Kureș — Lupte Tradiționale Tătărești
Din 2008, în fiecare an, acest eveniment reunește etniile Dobrogei într-o sărbătoare a diversității. Debutează cu Hora Etniilor și parada costumelor populare, continuă cu Concursul de Artă Culinară Tradițională și culminează cu tradiționalele lupte tătărești Kureș. Ajuns la cea de-a XVI-a ediție în 2026.
Festival Concurs Internațional de Folclor
Festival dedicat tinerilor interpreți de muzică populară, cu vârste între 6 și 18 ani. Inițiat acum aproape două decenii, a ajuns în 2025 la cea de-a XVIII-a ediție. De-a lungul anilor au concertat artiști consacrați precum Maria Ciobanu, Irina Loghin, Gheorghe Turda și mulți alții.
Festival Național al Recoltei
Din 2003, sărbătoarea pământului, gastronomiei și bogăției etnografice dobrogene. Producători locali, concurs de gastronomie Etniile Dobrogei, ansambluri folclorice și tradiționalul record al celei mai mari plăcinte dobrogene de peste 55 de metri. Ajuns la cea de-a XX-a ediție în 2024.
Gastronomie, Multiculturalitate, Conviețuire
Prima ediție în septembrie 2025, dedicată gastronomiei și conviețuirii interetnice. Evenimentul reunește tradiții culinare turcești și românești, parade de costume populare și dansuri specifice multiplelor culturi care conviețuiesc în Dobrogea.
Tradiție, Artă și Comunitate
Prima ediție în septembrie 2025, în noul Centru Civic al comunei. Reunește producători și artizani locali cu produse autentice: ceramică, produse tradiționale, brânzeturi, vinuri dobrogene și preparate gătite pe loc.
